Search
vineri 24 noiembrie 2017
  • :
  • :

Lumea Lacurilor de Munte

Din obişnuita înşiruire a comorilor cu care a fost binecuvântat acest pământ românesc – câmpii mănoase, dealuri cu vii şi livezi cu roade-alese, păduri întinse până la împărăţia crestelor stâncoase, izvoare de apă minerală, faună de o varietate neasemuită şi floră cu frumuseţi unice – toate câte ne încântă ochii şi sufletul – nu pot omite o altă categorie plină de viaţă: apele dulci. După evadări în istorie şi în lumea legendelor, străbătând văile carpatine, plini de dragoste caldă pentru alcătuirile Naturii şi de vibraţia plăcerii celor ce au darul de a observa şi absorbi în suflet frumuseţile ei, cu deosebit interes pentru date şi cifre am poposit astăzi la marginea marilor întinderi de oglinzi de apă: Lacurile de munte.
Dintre cele aproximativ 3500 de lacuri ale României, circa 220 sunt situate în regiunea montană, în zona apelor de munte, la altitudini de la 200 metri până dincolo de 2300 metri şi se întind pe o suprafaţă totală de circa 9700 ha.
În conurile stinse ale vulcanilor de odinioară au luat naştere lacuri care cu timpul s-au colmatat, astăzi supravieţuind doar Lacul Sfânta Ana…
În depresiunile mici rămase în urma gheţarilor sau în cele săpate de avalanşele de zăpadă s-au înfiripat, din topiri de zăpadă şi din ploi, mici lacuri care dau farmec munţilor săraci în oglinzi de ape. Aşa s-au format lacurile de nivaţie…
În anii comunismului, destinul – hărăzit de milenii – numeroaselor ape de munte ce curgeau zglobii pentru a da viaţă pădurilor, păşunilor de la poalele munţilor sau aşezărilor omeneşti şi până departe în câmpie, a fost să fie altul. Aşa au apărut numeroasele lacuri de acumulare hidro ce au schimbat faţa muntelui, rostul şi tradiţiile oamenilor, asemenea Lacului Izvorul Muntelui…
Situate în patria caprelor negre, prin liniştea dătătoare de odihnă şi prin complexitatea vieţii vegetale şi animale ce se desfăşoară în jurul lor, iezerele Carpaţilor atrag ca un magnet toţi turiştii aflaţi prin preajmă. Sunt lacurile glaciare întrecându-se prin frumuseţea lor…
La margine de gol alpin, dar mai ales de pădure, acolo unde curg vesel şi răcoros pâraie ce poartă în undele lor solia vieţii – păstrăvul şi nu numai – au luat naştere, în vremuri de cumpănă, când barierele norilor s-au dezlegat şi munţii au pornit la vale ori când pământul s-a cutremurat, lacurile de alunecare sau de baraj natural, având ca reprezentant fără seamăn Lacul Roşu, uşor eclipsat astăzi de mai tânărul său frate, Lacul Cuiejdel
Respectând toate criteriile de clasificări, cea mai cunoscută fiind după originea lor şi făcând referire strict la cele de suprafaţă, nu şi subterane, printre frumuseţile României întâlnim:
–      Lacuri glaciare;
–      Lacuri vulcanice;
–      Lacuri de nivaţie;
–      Lacuri de alunecare şi de baraj natural;
–      Lacuri de acumulare hidro.
O astfel de împărțire sistematică după denumirea lacului, altitudinea la care este situat, suprafaţă, adâncimea maximă, localizarea geografică și bazinul hidrografic am realizat și eu și o supun atenției Dvs. acum. 

Lacuri Vulcanice    

Denumirea lacului Altitudine Suprafaţa Adâncimea maximă Localizare geografică Bazin hidrografic
Sf. Ana 950 m. alt. 19,50 ha 7 m M-ţii Ciucului Olt

Lacuri de Alunecare

Denumirea lacului Altitudine Suprafaţa Adâncimea maximă Localizare geografică   Bazin hidrografic
Izvorul Măgurii 880 m. alt. 0,20 ha 2 m M-ţii Bârgău Ilva-Someş
Tăul Zânelor 1290 m. alt. 0,30 ha 2,5 m M-ţii Bârgău Colibiţa
Lacul Negru 1050 m. alt. 1,60 ha 5 m M-ţii Buzău Bâsca Mică
Mocearu 775 m. alt. 7,00 ha 8 m M-ţii Buzău Slănic-Buzău
Hânsaru 900 m. alt. 0,50 ha 3 m M-ţii Buzău Bâsca Rozilei
Caşoca Stare avansata de colmatare M-ţii Buzău Valea Caşoca
Reţiţiş 1730 m. alt. 0,10 ha 3 m M-ţii Călimani Topliţa-Mureş
Bălătău 550 m. alt. 4,50 ha 3 m M-ţii Nemira Uz-Trotuş
Iezerul Sadova 915 m. alt. 1,50 ha 5 m Obcina Feredeu Moldova
Iezer Ighiel 920 m. alt. 3,20 ha 10 m M-ţii Trascău Ampoi
Lacul Verde 1040 m. alt. 0,50 ha 4 m M-ţii Vrancei Şuşiţa
Tăul fără Fund 620 m. alt. 0,30 ha 10,5 m M-ţii Vâlcan Jiul de Vest

 Lacuri de Nivaţie, Gelivaţie şi de Alunecare

Denumirea lacului Altitudine Suprafaţa Adâncimea maximă Localizare geografică Bazin hidrografic
Curcubata 1540 m. alt. 0,10 ha 1 m M-ţii Bihor Crişul Poienii
Țigăneşti 2050 m. alt.     M-ții Bucegi  
Lacul Vulturilor 1420 m. alt. 1,00 ha 3 m M-ţii Buzău Siriu Buzău
Vinderel 1684 m. alt. 0,90 ha 5,5 m M-ţii Maramureş Ruscova-Vişeu
Lacul Micaia 1950 m. alt.     M-ţii Parâng  

Lacuri de Alunecare şi de Baraj Natural

Denumirea lacului Altitudine Suprafaţa Adâncimea maximă Localizare geografică Bazin hidrografic
Lacul Roşu 983 m. alt. 11,46 ha 10,5 m M-ţii Hăşmaş Bicaz
Lacul Cuiejdel 665,5 m. alt. 12,2 ha 16,08 m M-ţii Stânişoarei Cuiejdi

Lacuri Glaciare

Denumirea lacului Altitudine Suprafaţa Adâncimea maximă Localizare geografică Bazin hidrografic
Iezerul Mare 1970 m. alt. 3,40 ha 13 m M-ţii Cindrel Râul Mare-Cibin
Iezerul Mic 1955 m. alt. 0,26 ha 1,7 m M-ţii Cindrel Râul Mare-Cibin
Urlea 2200 m. alt. 2,00 ha 4,5 m Făgăraş-Nord Breaza-Olt
Podragu Mare 2110 m. alt. 2,80 ha 15,5 m Făgăraş-Nord Arpaş
Podragu Mic 2105 m. alt. 0,25 ha 2 m Făgăraş-Nord Arpaş
Podrăgel 2000 m. alt. 0,70 ha 4 m Făgăraş-Nord Arpaş
Bâlea 2040 m. alt. 4,65 ha 11 m Făgăraş-Nord Bâlea
Doamnei 1865 m. alt. 0,30 ha 1,6 m Făgăraş-Nord Bâlea
Avrig 2010 m. alt. 1,47 ha 4,5 m Făgăraş-Nord Râul Mare Avrig
Taul Noatenilor 2302 m. alt.     Făgăraş-Sud Capra Argeş
Lacul Mioarelor 2295 m. alt. 0,15 ha 0,4 m Făgăraş-Sud Capra Argeş
Zîrna 2050 m. alt. 0,50 ha 0,5 m Făgăraş-Sud Râul Doamnei
Jgheburoasa 2150 m. alt. 1,00 ha 2 m Făgăraş-Sud Râul Doamnei
Hârtop I 2230 m. alt. 0,30 ha 2 m Făgăraş-Sud Râul Doamnei
Hârtop II 2200 m. alt. 0,35 ha 0,70 m Făgăraş-Sud Râul Doamnei
Hârtop V 2100 m. alt. 1,00 ha 3 m Făgăraş-Sud Râul Doamnei
Mânăstirii 2165 m. alt. 0,50 ha 2,5 m Făgăraş-Sud Râul Doamnei
Valea Rea 2160 m. alt. 0,45 ha 21 m Făgăraş-Sud Râul Doamnei
Scărişoara 2200 m. alt. 1,20 ha 9 m Făgăraş-Sud Râul Doamnei
Galbena II 2125 m. alt. 0,50 ha 1 m Făgăraş-Sud Râul Doamnei
Galbena III 2195 m. alt. 0,50 ha 1 m Făgăraş-Sud Râul Doamnei
Galbena IV 2195 m. alt. 0,50 ha 1 m Făgăraş-Sud Râul Doamnei
Buda 2055 m. alt. 0,90 ha 2 m Făgăraş-Sud Buda – Argeş
Podul Giurgiului 2220 m. alt. 0,20 ha 3 m Făgăraş-Sud Buda – Argeş
Capra 2230 m. alt. 1,80 ha 8 m Făgăraş-Sud Capra Argeş
Călţun 2135 m. alt. 0,80 ha 12 m Făgăraş-Sud Capra Argeş
Borăscu Mare 1855 m. alt. 0,35 ha 3,5 m M-ţii Godeanu Râul Mare
Scărişoara 1935 m. alt. 0,85 ha 2,0 m M-ţii Godeanu Râul Mare
Gugu 1990 m. alt. 0,40 ha 3,5 m M-ţii Godeanu Râul Mare
Iezer 2130 m. alt. 0,40 ha 6,5 m M-ţii Iezer Râul Târgului
Iezer-Latoriţa 1530 m. alt. 0,80 ha 1,5 m M-ţii Latoriţei Lotru
Tânovul Latoriţei 1575 m. alt. 0,01 ha 0,3 m M-ţii Latoriţei Muntinu
Lacul Singuratic 1990 m. alt. 0,20 ha 1 m M-ţii Lotrului Latoriţa

 Lacuri Glaciare (continuare)

Denumirea lacului Altitudine Suprafaţa Adâncimea maximă Localizare geografică Bazin hidrografic
Iezer Parâng 1900 m. alt. 0,60 ha 1,6 m M-ţii Parâng Lotru
Câlcescu 1930 m. alt. 3,20 ha 10 m M-ţii Parâng Lotru
Vidal (Câlcescu I) 1980 m. alt. 0,59 ha 3,6 m M-ţii Parâng Lotru
Pencu (Câlcescu II) 1980 m. alt. 0,16 ha 2,9 m M-ţii Parâng Lotru
Păsări 2090 m. alt. 0,30 ha 3 m M-ţii Parâng Lotru
Zănoaga Mare 2030 m. alt. 1,00 ha 2 m M-ţii Parâng Lotru
Ghereşu 1980 m. alt. 0,35 ha 5,5 m M-ţii Parâng Jieţ
Lacul Roșiile (Tăul fără Fund) 1980 m. alt. 3,60 ha 17,5 m M-ţii Parâng Jieţ
Mândra 2150 m. alt. 1,20 ha 8,5 m M-ţii Parâng Jieţ
Zănoaga Stânii 1910 m. alt. 0,60 ha 1,5 m M-ţii Parâng Jieţ
Tăul Verde 2020 m. alt. 0,60 ha 5,5 m M-ţii Parâng Jieţ
Tăul Verde III 2005 m. alt. 0,05 ha 1 m M-ţii Parâng Jieţ
Slivei 2115 m. alt. 0,30 ha 3 m M-ţii Parâng Jieţ
Tăul îngheţat 2115 m. alt. 0,15 ha 5 m M-ţii Parâng Jieţ
Mija 1975 m. alt. 0,80 ha 6,5 m M-ţii Parâng Jieţ
Lotrana 1875 m. alt. 0,15 ha 1 m M-ţii Parâng Gilort
Şteviei 2070 m. alt. 0,70 ha 10 m M-ţii Retezat Râul Mare
Valea Rea 2190 m. alt. 0,80 ha 4 m M-ţii Retezat Nucşoara
Galeşu 1990 m. alt. 3,70 ha 19,5 m M-ţii Retezat Nucşoara
Tăul Ţapului 2130 m. alt. 2,30 ha 6 m M-ţii Retezat Râul Bărbat
Păpuşii 2160 m. alt. 0,40 ha 4,9 m M-ţii Retezat Râul Bărbat
Custura Mare 2165 m. alt. 2,80 ha 7,5 m M-ţii Retezat Râul Bărbat
Custura Mica 2135 m. alt. 0,80 ha 7,5 m M-ţii Retezat Râul Bărbat
Buta 1720 m. alt. 0,30 ha 4,5 m M-ţii Retezat Jiu
Peleaga 2112 m. alt. 1,70 ha 4,6 m M-ţii Retezat Râul Mare
Peleguţa 2115 m. alt. 0,95 ha 5 m M-ţii Retezat Râul Mare
Lia 1910 m. alt. 1,35 ha 4,5 m M-ţii Retezat Râul Mare
Ana 1990 m. alt. 3,10 ha 11,5 m M-ţii Retezat Râul Mare
Viorica 2070 m. alt. 0,95 ha 6,2 m M-ţii Retezat Râul Mare
Florica 2090 m. alt. 0,80 ha 2 m M-ţii Retezat Râul Mare
Porţii 2200 m. alt. 0,10 ha 2 m M-ţii Retezat Râul Mare
Agăţat 2230 m. alt. 0,50 ha 4 m M-ţii Retezat Râul Mare
Bucura 2040 m. alt. 8,90 ha 15,5 m M-ţii Retezat Râul Mare
Slăvei 1930 m. alt. 3,30 ha 6 m M-ţii Retezat Râul Mare
Răsucit 2090 m. alt. 0,80 ha 3 m M-ţii Retezat Râul Mare
Urât 2090 m. alt. 0,40 ha 1 m M-ţii Retezat Râul Mare
Ascuns 2100 m. alt. 0,40 ha 1,5 m M-ţii Retezat Râul Mare
Judele 2135 m. alt. 0,80 ha 4,5 m M-ţii Retezat Râul Mare
Zănoaga 2010 m. alt. 9,00 ha 29 m M-ţii Retezat Zănoaga
Spurcat 1970 m. alt. 1,90 ha 12,5 m M-ţii Retezat Râul Mare
Cârlig 1 1935 m. alt. 0,35 ha 3,5 m M-ţii Retezat Râul Mare
Cârlig 2 1930 m. alt. 0,30 ha 0,7 m M-ţii Retezat Râul Mare
Negru 2010 m. alt. 4,00 ha 26 m M-ţii Retezat Râul Mare
Gemenele 1900 m. alt. 2,50 ha 5,5 m M-ţii Retezat Râul Mare
Iezilor 2090 m. alt. 0,20 ha 3,5 m M-ţii Retezat Râul Mare
Ştirbului 2090 m. alt. 0,95 ha 9,0 m M-ţii Retezat Râul Mare
Lala Mare 1815 m. alt. 0,60 ha 2 m M-ţii Rodnei Bistriţa
Buhăiescu I 1905 m. alt. 0,05 ha 2 m M-ţii Rodnei Vişeu
Buhăiescu II 1890 m. alt. 0,20 ha 5 m M-ţii Rodnei Vişeu
Buhăiescu III 1820 m. alt. 0,10 ha 1 m M-ţii Rodnei Vişeu
Pietrosul 1825 m. alt. 0,50 ha 2,5 m M-ţii Rodnei Vişeu
Şurianu 1750 m. alt. 0,40 ha 7,5 m M-ţii Sebeş Râul Mare-Cugir
Netiş 1920 m. alt. 1,02 ha 3,57 m M-ţii Ţarcu Râul Mare
Bistra 1900 m. alt. 1,10 ha 7 m M-ţii Ţarcu Bistra Ardeal

Lacuri de Acumulare Antropice (artificiale)

Denumirea lacului Altitudine Suprafaţa Adâncimea maximă Localizare geografică Bazin hidrografic
Lacul Mare-Oraviţa 315 m. alt. 1,00 ha 4 m M-ţii Aninei Caraş
Lacul Mic-Oraviţa 285 m. alt. 0,80 ha 10 m M-ţii Aninei Caraş
Breazova 500 m. alt. 12,6 ha 25 m M-ții Aninei / Semenic Bârzava
Leşu 560 m. alt. 147,00 ha 56 m M-ţii Bihorului Valea Iadului
Topliţa 300 m. alt. 8,00 ha 15 m M-ţii Bihorului Crişu Negru
Paltinu 650 m. alt. 215,00 ha 107 m M-ţii Baiului Doftana-Prahova
Pucioasa 1400 m. alt. 105 ha 30 m M-ţii Bucegi Ialomiţa
Târlung 745 m. alt. 123,00 ha 37 m M-ţii Ciucaş Olt
Scropoasa 1197 m. alt. 6,00  ha 15 m M-ţii Bucegi Ialomiţa
Pucioasa 1400 m. alt. 105 ha 30 m M-ţii Bucegi Ialomiţa
Colibiţa 820 m. alt. 270 ha 92 m M-ţii Călimani Bistriţa
Izvorul Muntelui 513 m. alt. 3000 ha 90 m M-ţii Ceahlăul Bistriţa
Gura Râului 658 m. alt. 65,00 ha 17 m M-ţii Cindrel Râul Mare-Cibin
Negovanu (SaduV) 1150 m. alt. 72,00 ha 58 m M-ţii Cindrel Sadu
Poiana Uzului 550 m. alt. 335,00 ha 75 m M-ţii Ciucului Uz-Trotuş
Ferendia 265 m. alt. 0,50 ha 5 m M-ţii Dognecei Bârzava
Lacul Mic 465 m. alt. 2,30 ha 10 m M-ţii Dognecei Caraş
Lacul Mare 400 m. alt. 6,20 ha 9 m M-ţii Dognecei Caraş
Vidraru 830 m. alt. 893,00 ha 155 m Făgăraş-Sud Argeş
Văsălatu 860 m. alt. 2,5 ha 14 m Făgăraş-Sud Râul Doamnei
Oieşti 505 m. alt. 40,00 ha 4,5 m Făgăraş-Sud Argeş
Cumpăna 920 m. alt. 3,00 ha 24 m Făgăraş-Sud Argeş
Dobroneagu 955 m. alt. 2,00 ha 15 m Făgăraş-Sud Vâlsan
Valea lui Iovan 685 m. alt. 296,00 ha 107 m M-ţii Godeanu Cerna
Gilău 410 m. alt. 70,00 ha 9 m M-ţii Gilău Someşul Mic
Tarniţa 620 m. alt. 215,00 ha 97 m M-ţii Gilău Someşul Cald
Fântânele 990 m. alt. 980,00 ha 92 m M-ţii Gilău Someşul Cald
Izvorul Alb 1010 m. alt. 1,00 ha 6 m M-ţii Gilău Someşul Cald
Izvorul Băii 1035 m. alt. 7,00 ha 43 m M-ţii Gilău Someşul Rece
Negruţa 1055 m. alt. 0,50 ha 2 m M-ţii Gilău Someşul Rece
Blăjoaia 1200 m. alt. 1,00 ha 6 m M-ţii Gilău Someşul Rece
Iara 1055 m. alt. 1,00 ha 8 m M-ţii Gilău Arieş
Şoimul 1042 m. alt. 0,20 ha 7 m M-ţii Gilău Arieş
Firiza 370 m. alt. 110,1 ha 37,5 m M-ţii Gutâi Săsar
Bodi-Ferneziu 425 m. alt. 1,60 ha 5 m M-ţii Gutâi Săsar
Bodi I 720 m. alt. 3,50 ha 7 m M-ţii Gutâi Săsar
Bodi II 700 m. alt. 1,00 ha 4 m M-ţii Gutâi Săsar
Nistru 340 m. alt. 1,20 ha 5 m M-ţii Gutâi Săsar
Lighet 340 m. alt. 3,00 ha 5,5 m M-ţii Gutâi Lăpuş
Lacul Oii 1000 m. alt. 3,00 ha 5 m M-ţii Hăşmaş Bicaz
Pârâul Roşu 1000 m. alt. 3,00 ha 10 m M-ţii Hăşmaş Bicaz
Mesteacăn 900 m. alt. 15,00 ha 16 m M-ţii Hăşmaş Olt
Râuşor   190 ha   M-ţii Iezer-Păpuşa Târgului
Pecineagu   182 ha   M-ţii Iezer-Păpuşa / Piatra Craiului Dâmboviţa

Lacuri de Acumulare Antropice (artificiale) – Continuare

Denumirea lacului Altitudine Suprafaţa Adâncimea maximă Localizare geografică Bazin hidrografic
Galbenul 1304 m. alt. 17,00 ha 49 m M-ţii Latoriţei Lotru
Petrimanu 1130 m. alt. 17,00 ha 48 m M-ţii Latoriţei Lotru
Vidra 1289 m. alt. 1035 ha 109 m M-ţii Latoriţei Lotru
Balindru 1030 m. alt. 6,00 ha 27 m M-ţii Lotrului Lotru
Mălaia 480 m. alt. 46,00 ha 22 m M-ţii Căpăţinii / Lotrului Lotru
Jidoaia 1180 m. alt. 3,50 ha 36 m M-ţii Lotrului Lotru
Lacul Mare 930 m. alt. 2,50 ha 5 m M-ţii Metaliferi Roşia
Anghel 850 m. alt. 0,60 ha 4 m M-ţii Metaliferi Roşia
Lacul dintre Brazi 930 m. alt. 0,60 ha 6 m M-ţii Metaliferi Roşia
Cartuş   0,30 ha 2 m M-ţii Metaliferi Roşia
Cornea 930 m. alt. 0,80 ha 8 m M-ţii Metaliferi Valea Cornea
Găurari   0,40 ha 2 m M-ţii Metaliferi Valea Cornea
Selişte   0,40 ha 2 m M-ţii Metaliferi Selişte
Muntari   0,20 ha 2 m M-ţii Metaliferi Muntari
Făerag 465 m. alt. 3,40 ha 2 m M-ţii Metaliferi Mureş
Caraciu 680 m. alt. 1,40 ha 7 m M-ţii Metaliferi Mureş
Ţarinii 1000 m. alt. 0,60 ha 10 m M-ţii Metaliferi Roşia
Călineşti 150 m. alt. 160,00 ha 9 m M-ţii Oaş Turulung
Cinciş Cerna 300 m. alt. 261,00 ha 40 m Poiana Ruscă Cerna-Mureş
Buhui 640 m. alt. 10,00 ha 12 m M-ţii Semenic Caraş
Mărghitaş 645 m. alt. 4,00 ha 6 m M-ţii Semenic Caraş
Gozna 610 m. alt. 66,20 ha 40 m M-ţii Semenic Bârzava
Văliug 650 m. alt. 12,60 ha 25 m M-ţii Semenic Bârzava
Secu 350 m. alt. 105,67 ha 30 m M-ţii Semenic Bârzava
Trei Ape 835 m. alt. 53,00 ha 30 m M-ţii Semenic Timiş
Oaşa 1260 m. alt. 453,00 ha 90 m M-ţii Şurean Sebeş
Pângăraţi 369 m. alt. 155,00 ha 15 m M-ţii Tarcău Bistriţa
Vaduri 360 m. alt. 115,00 ha 15 m M-ţii Tarcău Bistriţa
Bâtca Doamnei 324 m. alt. 235,00 ha 16 m M-ţii Tarcău Bistriţa
Piatra-Neamţ 313 m. alt. 16,00 ha 4 m M-ţii Tarcău Bistriţa
Valea de Peşti 830 m. alt. 31,00 ha 53 m M-ţii Vâlcan Jiul de Vest

Prin conţinutul de date suplimentare, clasificarea de faţă nu trebuie considerată ca şi un studiu de limnologie, ci ca o prezentare succintă a celor mai cunoscute şi mai des întâlnite lacuri în traseele montane parcurse.
În marea lor majoritate, suprafeţele lacurilor au fost rotunjite la 0,05 ha, iar adâncimea lor la 0,5  metri. Altitudinile diferă faţă de numeroase alte lucrări de gen. Ele au fost luate după aerofotograme (Retezat) şi cu altimetrul (Făgăraş, Parâng).
Pe lângă cele prezentate mai sus, amintim şi Geamănu de Sus (2230 m. alt.), Geamănu de Jos (2200 m. alt. – Făgăraş), Iezerul Ştefleşti, Iezerele Cristeşti – M-ţii Lotrului), Lacul Sec (1450 m. alt. – Siriu), Lacul Tâlharilor (situat pe culmea Ivăneţu, la baza unei vechi râpe de desprindere, format între valurile de alunecare, Lacul Mociaru – rezultat in urma unor procese de tasare în formaţiuni marno-gazoase, Lacul Castelului (Platoul Meledic, suprafaţă = 0,38 ha, adâncime 3,9 m), Lacul Mare (Platoul Meledic, suprafaţă = 0,72 ha, adâncime 5,4  m), Lacul Scoica, Lacu Roşu (Căldarea Leaotei), ş.a.
Conform clasificării după originea cuvetei, am inserat în aceste tabele lacurile în ordinea alfabetică geografică. Orice corecție, completare și / sau părere personală vor fi binevenite. Vă mulțumesc!




18 thoughts on “Lumea Lacurilor de Munte

  1. Catalin

    Buna ziua,
    Lacul Singuratic se afla in M-tii Parang (cel mai estic lac glaciar din masiv),nu in Lotru.
    La lacurile de nivatie daca unitatea de masura este lacul!! Micaia atunci pot fi incluse si Lacul Porcului, Lacul lunguiet din Curmatura Vladului, Topila Baronesei din caldarea Racorelele din Jos…toate din M-tii Fagarasului si lacurile din Saua Plaiului Mic (Retezat).
    Lacuri glaciare: Lacul Vistisoara (caldarea omonima, M-tii Fagarasului)..
    Lacuri de acumulare: Tau, Nedeiu (de pe Valea Sebesului); Lacul Pecineagu (intre creasta principala fagarasana si Papusa, fara Piatra Craiului).
    Lacurile Vidal si Pencu (M-tii Parang) nu pot avea aceeasi altitudine, cel din vest este mai sus… nu-i nevoie de altimetru!!
    Unde este Taul Noatenilor!!?? in bazinul Capra?
    Multumesc, cu stima,
    C

    Reply
  2. Daniela Post author

    Vă invit să revizualizați această postare. Veți observa că denumirile lacurilor sunt acum ”subliniate”. În măsura timpului disponibil voi încerca că transform toate denumirile în link-uri cu trimitere către cele mai frumoase fotografii cu aceste lacuri. (Ideea mi-a venit ulterior publicării materialului)

    Reply
  3. jinks

    …după cum vedeti,si sint tare multumit,”eu sint daniela” inseamnă vară,inseamnă toamnă,iarnă și iată și o minunată primăvară care dezgheață lumea lacurilor de munte încondeiate întru-un stil atît de personal cum numai o iubitoare adevărată de natură ca Daniela o mai poate face!Felicitări!Cu riscul că mă repet,mă bucur că te cunosc!…

    Reply
  4. julian

    Apropo de M-tii Aninei (unele parti au fost incluse de-a lungul timpului la M-tii Semenic), pe Beu se afla un lac mic, ,,Ochiul Be(i)ului”, care are si o frumoasa legenda despre o poveste de dragoste dintre o fata romanca si un turc (fiu de bei).

    Reply
  5. julian

    Lacul Dracului, in M-tii Locvei, in Cheile Nerei, lac carstic, 9,3 m adancime, 20 m diametrul. Dan Ghinea, in Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București 2002, p.745, il incadreaza la categoria lacurilor de baraj natural, pe langa Lacurile: Rosu, Balatau, Invartita, Cuiejdel, Veselaru. Sau or fi 2 lacuri diferite, cu aceeasi denumire?
    Si o corectie constructiva, ca am ,,vezut” ca nu te superi: Ceahlaul, in limbaj geografic, e considerat ,,masiv”, nu ,,munte”, sau ,,munti”. La fel ca: Postavarul, Cozia, Ciucas, Vladeasa, Penteleu, Tulisa, Piatra Craiului. Dar nu e gresit, in principiu, cand te referi la o grupa montana. Masivul Ceahlau face parte din M-tii Bistritei, din grupa Carpatilor Moldo-Transilvani, Carpatii Orientali, bineinteles.
    Si, apropo de M-TII VLADEASA, ca grupa montana, se mai afla lacul de acumulare Floroiu, pe frumoasa vale a Draganului (290 ha).
    Si, apropo de Ceahlau, unde e ,,cel mai tare” lac, Bicazul? Sau nu mai vad eu bine la ora asta…

    Ar mai fi si lacul de acumulare Gura Apelor, parca pe Raul Mare, in apropiere de confluenta Raului Ses cu Lapusnicul Mare.
    Succes in continuare!
    Doamne ajuta!
    P.S. Daca (mai) ai nevoie de Enciclopedia lui Ghinea, cred ca te pot ajuta.

    Reply
  6. julian

    Poate gresesc, dar ar mai fi si Fetita (acumulare), Sugag, intre M-tii Candrel si Sureanu, jud. Alba, pe Sebes. Si, tot pe langa Oasa, ar mai fi lacul de acumulare Canciu (pe raul Cugirul Mare). Am mai gasit unele lacuri din Jud. Alba, nu cred ca s toate de munte… Dar poate te ajuta:
    Iezerul Ighiel (Ighiu) – Alba Iulia, Judetul Alba
    Lacul Anghel – Rosia Montana, Judetul Alba
    Lacul Canciu – Tau Bistra, Judetul Alba
    Lacul Carpa (Iezerele Carpei) – Oasa, Judetul Alba
    Lacul Cartus – Rosia Montana, Judetul Alba
    Lacul Ciban – Sebes, Judetul Alba
    Lacul Cornii (Lacul Cornea) – Rosia Montana, Judetul Alba
    Lacul Cugir – Cugir, Judetul Alba
    Lacul Daia – Daia Romana, Judetul Alba
    Lacul dintre Brazi (Lacul Brazilor) – Rosia Montana, Judetul Alba
    Lacul Dobra – Sugag, Judetul Alba
    Lacul Fenes – Zlatna, Judetul Alba
    Lacul Gaurari – Rosia Montana, Judetul Alba
    Lacul Iezerasul – Oasa, Judetul Alba
    Lacul Iezerul – Oasa, Judetul Alba
    Lacul Mare – Rosia Montana, Judetul Alba
    Lacul Martinie (Plesi) – Martinie, Judetul Alba
    Lacul Mihoesti – Mihoesti, Judetul Alba
    Lacul Muntari – Sasa, Judetul Alba
    Lacul Oarda – Oarda, Judetul Alba
    Lacul Oasa – Sugag – Pasul Tartarau, Judetul Alba
    Lacul Obreja de Capalna (Lacul Martinia (Obrejii de Capalna)) – Capalna, Judetul Alba
    Lacul Panade (Taul fara Fund) – Panade, Judetul Alba
    Lacul Petresti – Petresti, Judetul Alba
    Lacul Seliste – Rosia Montana, Judetul Alba
    Lacul Sureanu (Iezerul Sureanu) – Oasa, Judetul Alba
    Lacul Tarinii – Rosia Montana, Judetul Alba
    Lacul Tartarau – Pasul Tartarau, Judetul Alba
    Lacul Tau Bistra – Sugag – Tau Bistra, Judetul Alba
    Lacurile Boz – Boz, Judetul Alba
    Lacurile de la Bagau (Tau Baia) – Bagau, Judetul Alba
    Lacurile de la Bagau (Tau Puturos) – Bagau, Judetul Alba
    Lacurile de la Bagau (Tau Savului) – Bagau, Judetul Alba
    Lacurile de la Bagau (Tau fara Fund) – Bagau, Judetul Alba
    Lacurile de la Biia (Tau cel Lung) – Biia, Judetul Alba
    Lacurile de la Biia (Tau fara Nume) – Biia, Judetul Alba
    Lacurile Ocna Mures – Ocna Mures, Judetul Alba
    Tau Brazii – Rosia Montana, Judetul Alba
    Tau Cornii – Rosia Montana, Judetul Alba
    Tau Tarina – Rosia Montana, Judetul Alba

    Reply
  7. Daniela Post author

    Să fie clar, ptr. mine nu e nimic off topic, așa că, băieți, nu vă mai cereți atâtea scuze! 🙂 Ajutorul vostru este de apreciat!

    Reply
  8. julian

    AM FOST amu multi ani la Veselaru. Am si o poezie scrisa ”despre acolo”. Am crescut o perioada acolo, bunicii mei au avut o mostenire primita acolo in tinerete. Amu, nu mai sunt, decat in amintirea si pomenirea pe care o merita.
    Scuze, e cam off topic…

    Reply
  9. Daniela Post author

    Bună, Adrian! Mulțumesc din suflet! Să nu râzi, chiar îmi doream să vezi articolul pentru a interveni cu lămuriri pe care numai un om al locului le poate ști cel mai bine…..
    M-a chinuit tabelul ce m-a chinuit, mai ales cu cu transferul lui pe WP, dar unele altitudini/adâncimi m-au făcut să mă ”înec (,) ca țiganu’ la malul” lacului Țigănești… Mulțumesc pentru corecții, de asta avem cel mai mult nevoie!

    Reply
    1. buceginatura2000

      Este ultimul lucru pe care l-as face, sa rad de un astfel de gand…eu ma bucur ca am citit un astfel de articol plin cu atatea informatii. Cine mai face o astfel de munca in ziua de azi? Putini… Sa nu le iei ca pe corectii :)) ca pe niste mici completari. Si eu iti multumesc!

      Reply
  10. buceginatura2000

    Bravo, chiar ai depus efort si avem cu ce ne imbogati cunostintele…din Bucegii am vazut Tiganesti ca fiind de nivatie, adancime vara cca. 70-80 cm, masuratori in ultimii doi ani, in luna iulie. Nu prea este unanim acceptata ideea ca acest lac este de nivatie, fiind asezat intr-o caldare glaciara…
    In Bucegi sunt cel putin 4 lacuri de nivatie 🙂 fara sa socotim Tiganesti.
    Daca imi permiti, cu scuze si multumiri de rigoare…la tabelul cu lacurile de acumulare ai scris de doua ori Pucioasa-alt.1400 m, suprafata 105 ha. In afara de acest aspect cuvantul Pucioasa trebuie sters intrucat nu este o denumire corecta si inlocuit cu Bolboci. La acea altitudine si la o asemenea suprafata nu este decat lacul Bolboci.
    Cum bine stii Pucioasa este in afara muntillor Bucegi ceea ce inseamna ca nu are cum sa fie la o altitudine superioara lacului Scropoasa. In ordine, de la izvoare spre varsare vin astfel lacurile: Bolboci, Scropoasa…si Dobresti. Dobresti e ceva mai mic decat Scropoasa. De adaugat si Dobresti!
    Multumesc! 🙂

    Reply
  11. Annelise

    Felicitari pentru munca depusa si pentru rezultat.Chiar e interesanta si utila o lista cu toate lacurile din tara.Pe lacul Trei Ape de langa Resita ,ne dadeam cu barca cand a trecut una cu motor si a facut niste valuri uriase de era cat pe ce sa ne rasturnam si nimeni din barca nu stia sa inoate iar acum vad ca are 30 de metri adancime.Sfinte Sisoie!

    Reply
  12. julian

    Lacul Veselaru, Loc. Piatra Soimului, Sat Negulesti – Neamt, in dreapta paraului Luminis (fost Iapa), M-tii Tarcaului, daca nu ma insel, poate merita mentionat.
    Iertare de interventie…!

    Reply
    1. Daniela Post author

      Mulțumesc! Da, Lacul Veselaru – un lac, se pare, ”secret”… Hmm!
      Lacul Veselaru este un lac baraj natura, format în 1940 după o mişcare tectonică în urma căreia a apărut o suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi de luciu de apă. Este localizat între Culmea Goșmanului și Depresiunea Cracău-Bistrița, în yona stațiunii Negulești din județul Neamț.
      Nu există indicatoare, se pare că numai localnicii sunt cei care ne pot îndruma.
      Voi face o vizită în zonă cât mai curând și sper că și ceva fotografii cu el!

      Reply
    1. Daniela Post author

      Mulțumesc, dar este în tabelul meu!
      Doar că eu l-am încadrat ca și localizare geografică în M-ții Semenic și el este în M-ții Aninei. În rest, altitudinea 640 m. și suprafața 9,8 ha – după cum am scris.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.