Măgura ţestei

Măgura Şerbeşti este o ridicătură de pământ pe lângă care trec în fiecare zi mii de maşini în drum spre Roman, Iaşi, Vaslui – sau invers, spre Piatra-Neamţ,  Bicaz – şi care are o poveste atât de fascinantă, încât nu cred că poate fi considerat doar un deal obișnuit.

A adunat în juru-i și pe buzele localnicilor o sumedenie de toponime. I s-a spus Stânca de la Şerbeşti sau Stânca Şerbeştilor sau „Stânca cu chip de om” sau Dealul Stâncii sau Dealul Mortului sau „Dealul cu chip de om” sau Uriașul adormit.  Dar și mai incredibil de fascinant, i s-a spus ”Măgura  țestei”.

Măgura Şerbeşti

Situată la 17 km de Piatra Neamţ – în drumul spre Roman şi la 44 de km de Masivul Ceahlău – distanţă aeriană –  cu o altitudine de 512 metri, Stânca de la Şerbeşti este o „oază de recreare, un loc ideal de căţărat pentru cei inițiați în tehnica escaladei şi loc odihnitor de petrecere a timpului liber”.

Este în primul rând un monument al naturii, o arie protejată încă din anul 1972, un important punct geologic şi paleontologic sau mai simplu spus, probabil un fund de ocean sau de Marea Sarmatică. Şi deşi a crescut de pe fundul mării abia cu 500 de metri, onorabil se vede şi de pe Masivul Ceahlău.

„In vechime” se numea „Măgura Țestei” sau „Măgura cu țeste” – adică Măgura cu  cap/capete de om. Era un loc de expunere pentru capetele înfipte ale prizonierilor – în locurile de bătălie din apropiere  – Valea Albă-Războieni, Ghindăoani mai sus şi alte câteva – pe drumul spre Suceava. Cei prinși erau „tocmiți”/răscumpărați după bătălia propriu-zisă sau executați.  (Dan Loghin)

Măgura cu ţeste

Şi Petru Aron a avut parte de o astfel de moarte, când înfrânt la Orbic (Buhuși – ţinutul Neamţ) la data de 14 decembrie 1470 a fost executat de domnul Moldovei.
„Măgura cu țeste” era un semn pentru cei care urmau ruta dinspre Transilvania spre Moldova prin Grințieș sau Piatra lui Crăciun – de exemplu la 14 decembrie 1467, când armata lui Ștefan cel Mare a dat foc orașului Baia, a atacat invadatorii unguri și zeci de boieri au fost trași în țeapă pentru trădare. La fel era un semn pentru cei ce urmau drumul de-a lungul Siretului cu deviere spre Suceava pe la Cetatea Neamțului – ultima oară la 1686. În acel an, regele Sobieski  a organizat o nouă invazie contra Moldovei, cu scopul de a-l urca pe tron pe Ştefan Petriceicu. Leşii, în alianţă cu cazacii, au ocupat Iaşul, unde au fost întâlniţi de mitropolitul Dosoftei. Armata domnului moldovean, ajutat de tătari, a reuşit să-i facă pe polonezi să se retragă peste Nistru, când ”Au luatu şi moaştele lui Sfetei Ion Novăi de la Suceavă…”

În zile de azi, pentru că Măgura Șerbești e un loc atât de cunoscut ori de sinistru, dar în orice caz vechi de vreo 50 de milioane de ani, depozitele sarmaţiene de gresii, conglomerate şi nisip sunt luate, cărate şi utilizate de (o parte din) localnici pe post de „piatră de temelie” în construcţiile personale. Bătrânii care locuiesc în zonă mai știu despre Stânca de la Șerbești cum că ar fi apărut în urma potopului sau cum că însuși domnul Moldovei Ștefan cel Mare  și Sfânt ar fi adormit în somnul de veci.

Suntem printre puţinii care mai pot vedea Stânca de la Șerbești şi de pe Ceahlău şi de la şosea ori de la bază, cât mai este de întreagă, căci cu astfel de iubitori în juru’-i vă rămâne şi fără nas şi făr’ de bărbie şi fără mâini, doar cu 7 ţepe (ori relee de telefonie) înfipte în abdomenu’-i, cum, de fapt, e şi acum…

Măgura Şerbesti

Fotografii și interpretare: Eu Sunt Daniela și Dan Loghin




One thought on “Măgura ţestei

  1. Potanc

    Am o emotie…
    Sunt din satul Caciulesti- acum locuiesc la Resita- si niciodata n- am vazut stanca de aproape. MULTUMESC!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.