Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel

Din obişnuita înşiruire a comorilor cu care a fost binecuvântat acest pământ românesc – câmpii mănoase, dealuri cu vii şi livezi cu roade-alese, păduri întinse până la împărăţia crestelor stâncoase, izvoare de apă minerală, faună de o varietate neasemuită şi floră cu frumuseţi unice – toate câte ne încântă ochii şi sufletul – nu putem omite însă o altă categorie plină de viaţă: apele dulci.

După evadări în istorie şi în lumea legendelor, străbătând văile carpatine, plini de dragoste caldă pentru alcătuirile Naturii şi de vibraţia plăcerii celor ce au darul de a observa şi absorbi în suflet frumuseţile ei, cu deosebit interes pentru date şi cifre poposim astăzi la marginea marilor întinderi de oglinzi de apă: Lacurile de munte.
Alături de biblioteca geografică şi geologică specifică, pentru articolul de faţă am folosit ca materiale documentare lucrări cu caracter hidrologic în general şi limnologic în special – Raportul de cercetare ecologică al Staţiunii Biologice „Petre Jitariu” Neamţ / Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi privind biodiversitatea zonei Lacului Natural de Baraj Cuiejdel, numit şi Lacul Crucii şi nu în ultimul rând, Monografia Comunei Gârcina aflată sub formă de manuscris şi întocmită de familia învăţătorului Romel Bârjoveanu cu ajutorul vrednicilor gospodari din satele componente comunei (Almaş, Cuiejdiu şi Gârcina) şi de pe raza municipiului Piatra-Neamţ.

Lacul Cuiejdel

1. Aşezare geografică
Într-un peisajul impresionant, în care apa şi pădurea formează o combinaţie dintre cele mai rare, în inima judeţului Neamţ s-a format cel mai tânăr lac de baraj natural din ţară: Lacul Cuiejdel. Numit de localnici şi Lacul Crucii el a devenit în scurt timp o destinaţie pentru consumatorii de turism, fie ei uneori, numai locuitori ai aşezărilor şi oraşelor învecinate ori împătimiţi pescari. Puţini dintre noi sunt însă cei care ştiu că Lacul Cuiejdel este şi cel mai mare lac de baraj natural. Celor care nu au descoperit încă această gură de rai, minunată realizare a naturii vă voi deschide astăzi poarta spre lac, cu speranţa că acest materialul nostru vă va călăuzi paşii şi vă va fi un ghid bun.

Munţii Stânişoarei şi Munceii Neamţului (a nu se confunda cu ceea ce au fost numiţi Munţii Neamţului – separaţi de Munţii Baiului), foarte întinşi şi bine împăduriţi, fragmentaţi de văi adânci ce ascund vechi mânăstiri şi sate pitoreşti, cu altitudini modeste de maxim 1530 m (Vârful Bivolu), cu creste liniare lipsite parcă de spectaculozităţi majore şi cu puţine puncte de belvedere datorită pădurilor masive de foioase în amestec cu coniferele, sunt încă o zonă învăluită de mister, aproape necunoscută de turişti, cu poteci marcate mai mult inexistente. Plini de istorie şi legendă, recunoscuţi pentru intensa viaţă monahală şi după numărului mare de pusnici ce-au trăit solitari de secole prin aceste păduri, Munţii Stânişoarei sunt presăraţi şi astăzi îndeosebi cu poteci monahale, silvice şi pastorale.
Lacul Cuiejdel aparţine administrativ-teritorial de comuna Gârcina, satul de reşedinţă Gârcina aflându-se la o distanţă de 7 km de municipiul reşedinţă de judeţ, Piatra-Neamt.  În prezent, Ocolul Silvic Gârcina – Directia Silvică Neamț este custodele Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel.

Această comună cuprinde trei sate, Gârcina, Cuiejdiu şi Almaş, înşirate pe frumoasele văi ale râurilor Cuiejdi şi Almaş şi este atestată documentar din iulie 1428. Despre satul Cuiejdiu, un cătun neştiut mai de nimeni, aparţinând odinioară moşiei Oprişeni, ne vorbesc însă hrisoavele ce nu l-au lăsat pradă uitării:
cele de pe vremea lui Alexandru Voievod, „Din mila lui Dumnezeu, eu, domn a toată Ţara Moldovalahiei, facem cunoscut că noi înşine şi cu sfatul nostru am dat mănăstirii Bistriţa, unde este egumen Dometian, un sat pe Chivejdi, anume satul lui Opriş şi al lui Oană, nepotul său…” (12 iulie 1415);
cele ale lui Ştefan, „Eu, Ştefan Voievod, domn al Ţării Moldovei, a binevoit domnia mea şi cu ajutorul lui Dumnezeu, ca să întărim mănăstirea noastră dela Piatra lui Crăciun (mănăstirea Bistriţa – n.a.) şi satele şi Dărmăneştii, pe Chivejdi şi Oprişani şi poienile dela Chivejdi…”;
ori celei ale voievodului Miron Barnovschi ”Dela Strigoaia (Hangu – n.a.) până la obârşia Coiajdu, Măgura până la obârşia Coiajdele şi cu Arsurile se împreună cu hotarul Roşcani (la Almaş – n.a.), pânăla Oprişeni” (2 iulie 1626). Astăzi numele pârâului ce-l străbate a dat şi numele celui mai tânăr şi spectaculos lac.
Lacul Cuiejdel este situat în bazinul hidrografic superior al râului Cuiejdi – afluent pe stânga al Bistriţei – respectiv, pe cursul mijlociu al pârâului Cuiejdel (afluent de stânga al Cuiejdiului. Zona de alimentare a lacului este delimitată la nord – de Vârful Tărniţelor (1081 m) şi Masivul Gârcina (873 m); la est – de culmea si Vârful Muncelul (1067 m); la vest – de Dealul / Piciorul Crucii şi Piciorul Rotund. Lacul Cuiejdel este alungit în lungul văii principale, pe direcţia NV – SE, iar la confluenţa cu pâraiele Cuiejdel şi Glodu, se ramifică pe cele două văi, cu extinderea mai mare pe valea principală.
Dincolo de originea cuvântului, considerăm potrivită încercarea de a lămuriri, eventual stabili, care este forma reală a toponimului, Cuiejdel vs Cuejdel. Conform site-ul oficial al comunei Gârcina www.primariagarcina.ro (Pagină activă la data publicării prezentului articol în revista Invitaţie în Carpaţi, actualmente în construcţie http://www.primariagircina.ro), cele trei sate componente ale sale sunt: Gârcina, Cuiejdiu şi Almaş. Zona este străbătută de râul Cuiejdi care-şi urmează cursul din extremitatea nordică a Depresiunii Cracău-Bistriţa prin oraşul Piatra Neamţ, până la confluenţa sa cu râul Bistriţa. Unul din principalii săi afluenţi este pârâul Cuiejdel, pe-al cărui curs mijlociu s-a format şi lacul. Topicul „Lacul Cuiejdel” a fost menţionat şi utilizat prima oară de echipa de cercetători pornind de la numele pârâului Cuiejdel. Localnicii l-au numit „Lacul Crucii” întrucât el s-a format la baza Piciorului Crucii. La fel apare şi pe Google Earth. În ultimii ani şi o dată cu lansarea proiectul de amenajare a zonei, denumirea lui folosită de autorităţile locale, precum şi transmisă prin intermediu mass-mediei a devenit lipsită de accent tipic moldovenesc, fiind transformată în „Lacul Cuejdel”.
Poziţia geografică a lacului Cuiejdel, autor N. Rădoane, 2002.

Graţie vecinătăţilor, turismul spre Lacul Cuiejdel este îmbinat sau poate fi, într-un mod plăcut cu turismul ecumenic. Cei care evită dormitul în cort, pot găsi loc de cazare la Mănăstirea Almaş sau îşi pot continua excursia cu un pelerinaj spre celelalte aşezări monahale apropiate: mănăstirile Horaiţa, Agapia,  Văratec, Secu, Sihăstria sau spre schiturile Daniil Sihastru, Sfânta Teodora de la Sihla, schitul Horăicioara şi altele.
Accesul în zona de alimentare a Lacului Cuiejdel şi până pe malurile acestuia se poate face pe două căi rutiere şi/sau pedestre, astfel:
Varianta 1 auto şi pedestră: un parcurs de 20 km pe drumul Piatra-Neamţ – comuna Gârcina – satul Cuiejdiu, astfel: 7 km pe DN15C pe direcţia Piatra-Neamţ – Târgu-Neamţ până în comuna Gârcina, apoi 8 km pe D.C. 145 Gârcina – Cuiejdiu. De la ieşirea din sat spre zona împădurită, accesul se poate face pe drumul forestier Cuiejdiu-Buhalniţa doar pe o distanţă de 5 km apoi numai pedestru, urmând o cărăruie bine conturată, marcată cu punct roșu, urcând culmi line, pe lângă zona de alunecări şi pe lângă cele 4 lacuri de mici dimensiuni formate în aval, până pe malul drept la lacului Cuiejdel.
Varianta 2 auto și pedestră – ocolitoare: pe drum de ţară, dar întreţinut, cu un parcurs de 40 de km, din Piatra-Neamţ prin comuna Crăcăoani. Localitatea este străbătută de D.N.15C Piatra-Neamţ – Târgu-Neamţ, fiind situată la 26 km de Piatra-Neamţ şi la 15 km de Târgu-Neamţ. Satele componente sunt legate de centrul comunei prin drumurile comunale D.C.165: Crăcăoani – Mitocul Bălan, D.C.164: Crăcăoani – Lacul Cuiejdel via Magazia – Cracăul Negru şi D.C.163: Crăcăoani – Horaiţa.
2. Originea lacului
Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni, cu o suprafaţă de 35 ha, ce s-a produs pe versantul stâng al văii, în mai multe etape, două dintre ele putând fi numite semnificative: cea de început – anul 1978, culminând cu cea din 1991, când a barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantităţi de apă.
Caracteristicile morfologice şi litologice ale versanţilor, defrişările masive de păduri produse pe versantul stâng îndeosebi în perioada 1950 – 1960, construirea unui drum forestier în zonă (N.a. – ulterior distrus de alunecări. Nu ştim dacă este vorba de reamenajarea vechiul drum forestier care făcea legătura între satele Cuiejdiu şi Buhalniţa, respectiv „Ţara Hangului”, acestea din urmă fiind situate locul de astăzi al lacului de acumulare Izvorul Muntelui, Bicaz) şi procesele de îngheţ – dezgheţ au determinat în anul 1978 declanşarea unor alunecări în zona pârâului Cuiejdel. Din punct de vedere geologic, regiunea face parte din ultima unitate a flişului – unitatea Vrancea – situată la contactul cu unitatea pericarpatică. Din punct de vedere climatic, zona aparţine ţinuturilor montane joase, la contactul cu culoarul depresionar Cracău – Bistriţa, cu o temperatura medie anuală este de 7,5- 8C şi o cantitatea medie anuală de precipitaţii de circa 650 mm. Solurile reflectă condiţiile pedogenetice ale zonei de contact amintite, ele fiind brune – acide, brune podzolite şi rego – soluri carbonatice. Cu toate aceste caracteristici acceptabile, şocul seismic din anul 1990 – care a înregistrat în zonă 5,40 pe scara Richter – urmat precipitaţiile abundente din perioada caldă a anului 1991 (mai-august – valoare cumulată de 741,4 mm precipitaţii), au determinat amplificarea procesul de alunecare, astfel că fundul albiei pârâului Cuiejdel, între km 0,5 şi 1,5 amonte de confluenţa Cuiejdiului, a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare, grosimea depozitelor variind între 5 – 25 m şi chiar mai mult în zona barajului.
(N.a. Precipitaţiile abundente au cauzat în luna iunie 1991 inundaţii masive în majoritatea satelor din depresiunea Cracău-Bistriţa, au afectat drumul axial Izvorul Muntelui – Durău, provocând alunecări de teren în dreptul satului Izvorul Alb, precum şi în oraşul Piatra-Neamt – versantul estic al muntelui Cozla suferind alunecări de teren ce au distrus o porţiune apreciabilă din drumul de acces către releele de pe vârful Cozla-Sud, 657 m. alt.) O dată cu acest proces, în aval de lacul Cuiejdel s-au format mai multe mici lacuri, cu suprafeţe de câteva sute de m2, unele dintre ele astăzi fiind în stare avansată de colmatare. 
Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală, fenomenul putându-se, activa din nou, mai ales în condiţiile în care, în prezent, defrişările continuă pentru reamenajarea unui nou drum dela Crăcăoanicare înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului şi pentru derularea unui amplu proiect de amenajare în scop turistic a zonei.
Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8,75 km2 – 48,22% din subbazinului pârâului Cuiejdel, 29,25% din subbazinul pârâului Glodu şi 22,53% din afluenţii mai mici şi ape de precipitaţii de pe versanţi. Barajul natural are o înălţime cuprinsă între 25 şi 30 metri, cu valori mai  mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi o lungime de circa 80 metri. Nivelul apei din lac s-a situat la altitudine absolută de 665,5 m până în anii 1994 – 1995, când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie. La acelaşi nivel, suprafaţa determinată topografic era de 12,2 ha. Lungimea lacului ajunge la 1,0 km, iar lăţimea medie la 102 m. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe. Adâncimea maximă este de 16,08 m, cea medie fiind de 7,44 m. Scurgerea apei din cuveta lacului în continuare prin albia pârâului Cuiejdel se realizează printr-o deschidere lată de aproximativ 3 metri situată la contactul barajului cu versantul drept al văii.
Lacul Cuiejdel s-a format într-o zonă împădurită cu păduri de fag pur alternând cu molid. Privind spre amonte, făgetele şi molidişele ajung până la aceeaşi altitudine, astfel putem spune că în zonă nu se semnalează o etajare tipică a vegetaţiei forestiere. Acestea sunt dispuse sub formă de fâşii transversale pe lungimea lacului, fâşiile de făgete alternând cu cele de molid.
Elementele morfobatimetrice au evidenţiat că Lacul Cuiejdel din Munţii Stânişoarei prezintă numeroase asemănări, dar şi deosebiri, cu Lacul Roşu din Munţii Hăşmaş:

Caracteristici general- comparative

Lacu Roşu

Lacul Cuiejdel

Originea Naturală Naturală
Vechimea 1837 1978
Adâncimea maximă 10,5 m 16,08 m
Suprafaţa 114.676 m2 122.000 m2
Volumul total 680.084 m3 906.970 m3
Flora Equisetum,Polygonum, Myriophyllum, Typha, Carex etc. Typha, Polygonum, Mentha etc.
Fitoplanctonul Predomină fitoplanctonul facultativ Sunt dominante speciile euplanctonice
Zooplanctonul Predomină copepodele Predomină rotiferii
Bacterioflora Sunt dominante bacteriile denitrificatoare

Predomină amonificatorii

(Informaţii culese din Raportul de cercetare privind biodiversitatea zonei Lacului de Baraj Natural Cuiejdel, Staţiunea Biologică „Petre Jitariu” Piatra-Neamţ)

3. Lacul Cuiejdel – Prezent şi viitorRezervaţia Naturală Lacul Cuiejdel este arie protejată de interes naţional constituită prin H.G. 2151/2004, hotărâre privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone şi prin Legea nr. 426/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Nefiind amplasat la marginea vreunui drum circulat, precum Lacul Roşu, ci in inima unei păduri în care poţi ajunge pe un singur drum forestier sau cu pasul, zona lacului Cuiejdel nu este încă destinată turismului regional, naţional şi internaţional. Cu toate acestea, zona – complet neamenajată, a avut, cu fiecare an, din ce în ce mai mulţi vizitatori. Până de curând, indiferent de anotimp, pe malurile lacului stăteau pescari tăcuţi, fideli, o bună parte din ei localnici ai zonelor învecinate. Pe drumurile auto, pe porţiuni greu accesibile şi pe cărări vag conturate te intersectai cu tineri ori mai bătrâni localnici, dar buni cunoscători, aflaţi în căutarea ciupercilor ori la cules de fructe de pădure. De multe ori, în zilele lucrătoare, liniştea ce învăluie lacul a fost spulberată brusc de zgomotul înfiorător al armelor de vânătoare. Devenind deja un reper obligatoriu din traseele de vacanţă ale consumatorului de turism de toate vârstele, vara, malurile lacului Cuiejdel devin neîncăpătoare. Turismul necontrolat caracterizat prin grătare, deşeuri, poluare fonică s-a dezvoltat inevitabil în zonă astfel, cu cât a crescut numărul vizitatorilor, cu-atât mai deasă a fost şi prezenţa grupurilor ecologice.
Petrecerea timpului liber la Lacul Cuiejdel – Turism necontrolat, grătare, poluare fonică. Activităţi de ecologizare frecvente. Defrişări masive pentru amenajarea zonei.
Pentru punerea în valoare a zonei, pentru creşterea economică a activităţilor turistice – şi pentru protejarea zonei, presupunem noi – Consiliul Judeţean Neamţ în parteneriat cu Primăria comunei Gârcina a inițiat prin POR 2007-2013 un proiect ambiţios, şi numit „Amenajarea în scop turistic a ariei naturale protejate Lacul Cuiejdel”. O dată cu finalizarea Studiului de Fezabilitate au fost demarate şi celelalte activităţi privind organizarea procedurilor de achiziţii publice, atribuirea contractului de servicii, elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, obţinerea finanţării investiţiei – buget propriu şi fonduri europene, fixarea duratei de execuţie pentru ca, la finalul proiectului, zona lacului Cuiejdel să poată beneficia de drumuri de acces, de zonă de campare, trasee de drumeţie şi de toate lucrările tehnico-edilitare ce se impun pentru a se asigura funcţionalitatea acestei infrastructuri de turism. Concret, începând cu anul 2008: durata proiectului – 24 de luni, valoarea proiectului de investiţii – 5.500.000 euro, suma alocată din bugetul local – 110.000 de euro (2%), sumă de la bugetul de stat – 715.000 de euro (13%), diferenţa de 4.675.000 de euro (85%) din fonduri europene nerambursabile. (Sursa: http://www.fonduri-finantari.eu/.)  O concluzie certă şi curajos făcută public: valoarea investiţiei „va fi cu mult depăşită”, în derulare fiind de fapt două proiecte în valoare totală de 22.700.000 euro. Citind atent proiectul şi studiul său de fezabilitate, am acordat acestei investiţii:
a. un calificativ onorabil pentru modernizarea drumului de acces – circa 7 km pe traseul drumului forestier existent deja şi pentru construirea unei căi noi de acces uşor – circa 3 km de la zona de campare până la lac – deşi acestea presupun la rândul lor alte defrişări;
b. un calificativ mediu/mediocru pentru identificarea locurilor viitoarelor amplasamente destinate funcţiunilor comerciale, terase şi a spaţii de vânzare exterioară şi activităţilor de recreare şi de odihnă;
c. un calificativ satisfăcător pentru dezvoltarea infrastructurii de agrement – cea mai vastă şi complexă dintre toate şi care presupune:
– amenajarea instalaţiilor de agrement: trenuleţe electrice pe roţi, cu staţie de garare;
– crearea liniei de cale ferată cu ecartament îngust pentru transportul feroviar de interes turistic din zona lacului Cuiejdel cu mocaniţa, pe o lungime de aproximativ 20 km, pe traseul  Valea Viei – Oprişeni – Gârcina – Cuiejdiu – Matieş, cu staţie de sosire şi de plecare amplasată la 3 km de lacul Cuiejdel;
– amenajarea unui parc de distracţii Mini Disney Land în zona Matieş pe o suprafaţă de 20-21 de hectare;
–  crearea unei zone de campare corturi cu 30 de locuri şi construirea unei clădiri administrative P+M;
– amenajarea în preajma Lacului Cuiejdel a unei zone de campare corturi de dimensiuni mici, prevăzută cu grupuri sanitare ecologice, pe o suprafată de 1.573 m2, compusă din suprafaţă rezervată amplasării corturilor – 1.020 m2, suprafaţă de spaţiu verde – 63 m2 şi suprafaţă alee circulabilă – 489 de m2, pentru activităţi de picnic şi recreare;
– construirea punctelor (foişoare) de observare/filmare/fotografiere;
– amenajarea unui spaţiu pentru role, a unui loc de joacă şi de terenuri de sport – un teren de tenis, unul de baschet şi handbal;
– crearea traseelor de cură şi a locurilor de recreare şi popas, prevăzute cu utilităţi aferente: apă potabilă prin captări de izvoare, canalizare menajeră, grupurilor sanitare.
Transformarea radicală a zonei, dintr-una virgină într-una antropică are, aşa cum era de aşteptat şi dezavantaje. Conform unor ultime studii ale cercetătorilor ştiinţifici ai Laboratorului de Acvacultura şi Ecologie Acvatică Piatra-Neamţ, Lacul Cuiejdel deja prezintă un grad mare de colmatare cauzat de eroziunea solului în zona reamenajării drumului forestier şi de tăierile masive de arbori pentru amenajarea unei noi căi de acces. Ştim că prin H.G. 2151/2004 Rezervaţia Naturală Lacul Cuiejdel este arie protejată de interes naţional şi scopul principal pentru care a fost constituită este acela de conservare şi protejare a diversităţii biologice. Din păcate, nu este prevăzută nici o zonă tampon în arealul protejat.
Cercetând un proiect de o asemenea anvergură, indiferent că suntem sau nu ecologişti, ci în primul rând iubitori de natură, atenţia ne este atrasă de câteva aspecte, în nici un caz minore şi deloc de neglijat:
1. Nu a amintit sau nu s-a gândit nimeni un elaborarea unui studiu privind parcarea în zona lacului Cuiejdel, cu identificarea de noi amplasamente pentru parcaje în zona adiacentă, proiectarea şi realizarea parcajelor. Probabil se va constata că toate acele maşini cu care vor veni turiştii nu vor putea sta în pădure – pentru că nu au cum urca şi nici pe malul lacului, el fiind pe-alocuri destul de abrupt.
2. Nu s-au făcut referiri la instalarea panourilor rutiere şi de semnalizare şi nu s-a avut în vedere asigurarea mobilităţii turiştilor, respectiv concesionarea unui serviciu de operare şi întreţinere, amenajarea de staţii pentru microbuze, stabilirea traseului şi fixarea orarului curselor pentru ca şi turiştii ca nu au autoturisme proprii să poată ajunge cu plăcere în zonă, indiferent din ce regiune a ţării ar veni.
3. Nu am avem ştiinţă despre elaborarea unui studiu luminotehnic pentru crearea infrastructurii pentru iluminatul public şi de interior, atragerea soluţiilor eficiente de iluminat, cu criterii de calitate în acord cu normele europene şi cu accent pe reducerea consumului de energie electrică raportat la suprafaţa iluminată. Dar presupunem că acesta va fi luat în calcul, altfel întreaga infrastructură de agrement nu ar avea cu ce funcţiona.
4. Nu am citit despre nicio activitate legată de atragerea firmelor de telecomunicaţii pentru realizarea infrastructurii de telecomunicaţii, proiectarea şi realizarea releelor pentru a se beneficia şi în zona lacului Cuiejdel de acoperire din punct de vedere al comunicaţiilor mobile şi fixe. Desigur, într-o zi, cineva îşi va da seama că nu are semnal la telefon…
5. Nu s-a propus şi nu s-a încercat un proiect despre dezvoltarea şi implementarea conceptului de sat medieval moldovenesc (Informaţie / idee de proiect transmisă de Dan Loghin.)
Poate, o dată cu reamenajarea drumului de acces, în comună, sate şi până aproape de lac vor apare şi pensiunile turistice, deşi noi nu ne-am dori vile înalte şi colorat văruite, ci căsuţe tradiţionale, modeste şi tip ţărăneşti.
Citite, concluziile ar putea pare la prima vedere mai mult decât răutăcioase. Dar ţinând cont de ţinta principală a proiectului realizăm că zona Lacului Cuiejdel va fi transformată mai mult într-un parc de distracţii de tip bâlci nicidecum într-o oază de linişte şi de recreare. Poziţia geografică de excepţie, farmecul inegalabil al locului pot fi puse în valoare şi prin crearea unui parc rezidenţial cu teren avizat şi acreditat de vânătoare şi care să păstreze tradiţiile locale, prin amenajarea unor spaţii de odihnă de tip camping, valorificând terenurile degradate prin construcţia unor case ţărăneşti, dotate cu utilităţi aferente, pentru turiştii care nu preferă cortul. Dorinţa de a cunoaşte natura, de a veni în contact cu simplitatea absolută prin intermediul unor drumeţii sau practicând activităţi sportive cum ar fi echitaţia, ar putea oferi satisfacţiile vieţii în aer liber tuturor consumatorilor de turism, indiferent de vârstă. Ei vor căuta să se îndepărteze de trafic, de zgomote şi de stresul care caracterizează viaţa urbană. Ar putea alege să petreacă împreună cu familia o perioadă liniştită, într-un alt ritm decât cel obişnuit. Turiştii îşi pot aprofunda cunoştinţele despre propriul popor, se pot simţi atraşi de activităţi vechi de când lumea, dar puţin cunoscute de cei care, prinşi cu viaţa la bloc, nu dispun nici măcar de o mică grădină în care să poată planta flori sau zarzavaturi. Turiştii, fie ei români sau străini pot fi atraşi şi de atelierele de artizanat, de sculptura în lemn, dvere, ţesături, broderii, de ferme de apicultura, piscicultură, de plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci sau melci. Ei şi-ar putea astfel satisface curiozitatea de a afla, de exemplu, cum se potcoveşte un cal, cum se ridică o căpiţă de fân, cum se face brânza, cum se obţine mustul, cum se prepara cârnaţii, cât de dulce este miere sau cum sunt pregătite mâncărurile sănătoase după reţete tradiţionale ale gastronomiei locale. Din partea oaspeţilor-turişti ar putea veni iniţiative de colaborare pentru valorificarea produselor naturale pe piaţa marilor oraşe, pentru publicitate, păstrarea legăturilor şi aducere de noi clienţi.
În prezent, personal, nu mai știu în ce stadiu este acest proiect, dar să pare să fie un capitol (de ce, electoral) încheiat.
Vestea cea mai bună este aceea că, începând din primavara anului 2016, Ocolul Silvic Gârcina – Direcția Silvică Neamt este custodele Rezervaţiei Naturale Lacul Cuejdel. Iar rezultatele neasteptat de bune nu au întârziat să apară!
– salariații Ocolului Silvic au ecologizat zona – deși acest lucru a fost făcut de nenumărate ori de ONG-urile locale, mai ales cu ocazia evenimentului Let’s Do It, România!
– s-au curățat toate vetrele de foc în care se făceau grătare și în locul acestora s-au plantat flori.
– s-au montat bariere care au restricționat accesul auto în zonă, mai ales până spre malurile lacului.
– s-a marcat foarte bine traseul turist prin pădure. 
– s-a repopulat zona cu păstrav și s-a interzis pescuitul până la refacerea plantonului.

 4. Caracteristici fizico-chimice ale lacului Cuiejdel

Investigaţiile complexe pentru stabilirea principalilor parametri fizico-chimici şi biologici ai ecosistemului lacului Cuiejdel au avut loc în anul 2004 prin deplasări periodice în teren şi prelevare de probe în decursul lunilor iulie, august şi septembrie din 4 staţii stabilite: sursă alimentare, coada lacului, centrul lacului şi zona barajului. Astfel, s-a constatat că valorile parametrilor variază de la o zonă a lacului la alta în cadrul unor limite restrânse, datorită dimensiunilor relativ reduse ale acestui ecosistem şi faptului că în bazinul său hidrografic nu există surse de poluare antropică. Totodată parametrii investigaţi au înregistrat variaţii ale valorilor de la o perioadă a anului la alta, în funcţie de evoluţia temperaturii mediului – strâns legată de procesul de mineralizare a materiilor organice din sedimente şi intensitatea schimbului de substanţă şi energie de la interfaţa sediment/apă. Pentru prezentarea comparativă a câtorva caracteristici fizico-chimice ale barajului natural Cuiejdel ne-am oprit de această dată asupra lunilor iulie şi septembrie. ((Informaţii culese din Raportul de cercetare privind biodiversitatea zonei Lacului de Baraj Natural Cuiejdel, Staţiunea Biologică „P.Jitariu” Piatra-Neamţ)
a.     Parametri geochimici ai sedimentelor
Pentru efectuarea investigaţiilor asupra sedimentelor actuale au fost luaţi în considerare parametrii geochimici care au un rol însemnat în evoluţia procesului de eutrofizare, şi anume: conţinutul de apă interstiţială (U1050C), reacţia sedimentelor, conţinutul de substanţă organică al acestora, fosforul dizolvat (PO43-) şi formele minerale ale azotului (NH4+ , NO3).

Parametrul determinat

Luna

Staţia

Sursă alimentare

Coada lacului

Centrul  lacului

Zonă baraj

Umiditate ( % ) iulie 44,91 42,54 52,06 49,34
septembrie 62,62 46,33 51,83 49,53
pH (unităţi) iulie 6,30 6,25 6,45 6,45
septembrie 6,50 6,75 6,90 6,55
Substanţă organică ( % ) iulie 6,46 6,68 6,16 5,96
septembrie 5,92 5,74 4,80 4,66
NH4+  ( mg / 100g ) iulie 1,69 1,80 2,16 2,06
septembrie 3,85 4,48 5,01 4,96
NH4+  ( mg / litru ) iulie 37,63 42,31 41,49 41,75
septembrie 61,48 96,69 96,66 100,14
NO3 ( mg / 100g ) iulie 0,69 0,68 0,56 0,54
septembrie 0,52 0,57 0,44 0,41
NO3 ( mg / litru ) iulie 15,36 15,98 10,75 10,94
septembrie 8,30 12,30 8,48 8,29
PO43- ( mg / 100g ) iulie 0,037 0,035 0,050 0,040
septembrie 0,079 0,064 0,101 0,108
PO43- ( mg / litru ) iulie 0,823 0,823 0,960 0,810
septembrie 1,261 1,381 1,948 2,180

(Informaţii culese din Raportul de cercetare privind biodiversitatea zonei Lacului de Baraj Natural Cuiejdel, Staţiunea Biologică „Petre Jitariu” Piatra-Neamţ)
b.     Parametri hidrochimici
În perioada studiată, ecosistemul acvatic al barajului natural Cuiejdel prezintă o apă bine oxigenată (4,90 – 9,40 mg/l), cu încărcare organică relativ scăzută (10,30 – 19,47 mg KMnO4/l) şi valori de pH situate în domeniul  slab alcalin (7,3 – 7,8). (Informaţii culese din Raportul de cercetare privind biodiversitatea zonei Lacului de Baraj Natural Cuiejdel, Staţiunea Biologică „Petre Jitariu” Piatra-Neamţ)
c.     Parametri fizico-chimici
Pentru analiza fizico-chimică, probele de apă au fost prelevate în lunile iulie/septembrie şi dintr-o a 5-a staţie, pe lângă sursa de alimentare a lacului Cuiejdel, din lacul Cuiejdel, precum şi din apa evacuată din acest ecosistem. Concentraţiile fosforului şi azotului sunt reduse, lucru specific apelor oligotrofe, iar încărcarea globală în săruri minerale relevă un grad moderat de mineralizare a apei. Pentru stabilirea calităţii apei s-a efectuat analiza microbiologică a probelor de apă prelevate din lacul Cuiejdel, cu scopul de a determina cantitativ germenii grupelor ecofiziologice care au implicaţii majore în realizarea circuitului elementelor biogene. Din aceste grupe ecofiziologice fac parte şi au fost studiaţi amonificatorii, denitrificatorii, fixatorii de azot anaerobi, heterotrofii aerobi, saprofiţii mezofili şi coliformii totali. Deşi sporadic, numărul de germeni coliformi indică o relativă contaminarea a apei, determinată de influenţele antropice, ţinând cont de valorile obţinute, putem concluziona că apa ecosistemelor investigate prezintă o reacţie slab alcalină, o oxigenare bună, o duritate moderată şi valori caracteristice clasei I de calitate, conform STAS 4706/84. (Informaţii culese din Raportul de cercetare privind biodiversitatea zonei Lacului de Baraj Natural Cuiejdel, Staţiunea Biologică „Petre Jitariu” Piatra-Neamţ)

Parametrul cercetat

Luna

Staţia

Staţie Alimentare

Coadă lac

Centru lac

Baraj

Evacuare

Temperatura apei (0C) iulie

18,5

23,0

21,0

21,5

20,0

septembrie

9,0

12,0

14,0

12,0

13,5

pH-ul apei (unităţi pH) iulie

7,1

7,9

7,7

8,0

8,1

septembrie

7,5

7,3

7,4

7,3

7,4

Oxigen dizolvat   (mg / l) iulie

10,72

10,51

8,77

10,95

6,60

 septembrie

11,92

12,20

10,97

11,57

10,50

Substanţă organică dizolvată (mg KMnO4 /l) iulie

7,98

14,04

15,31

14,35

17,22

septembrie

14,85

13,43

10,43

11,54

11,69

NH4+ (mg / l) iulie

0,06

0,08

0,14

0,25

0,21

septembrie

0,12

0,29

0,25

0,29

0,54

NO2 (mg / l) iulie

0,007

0,054

0,012

0,034

0,012

septembrie

0,012

0,021

0,024

0,021

0,015

NO3 (mg / l) iulie

3,09

0,39

0,35

0,35

0,35

septembrie

1,00

1,04

0,80

0,76

0,78

PO43- (mg / l) iulie

septembrie

0,031

0,044

0,044

0,050

0,037

Duritate totală (gr. Germane) iulie

10,43

8,08

9,87

9,98

9,98

septembrie

Calciu (mg Ca2+/l) iulie

64,12

48,10

60,12

60,92

60,12

septembrie

Magneziu (mg Mg2+/l) iulie

6,32

5,84

6,32

6,32

6,81

septembrie

Bicarbonaţi (mg HCO3/l) iulie

278,2

173,2

201,3

213,5

217,2

septembrie

Rezidu fix (mg/l) iulie

313

197

228

237

240

septembrie

238

246

250

254

250

5. Particularităţi biologice ale barajului natural Cuiejdel:
a.     Fitoplantonul
Algoflora planctonică este unul dintre principalii producători primari, care au dus la formarea şi dezvoltarea celorlalte cicluri trofice din cadrul ecosistemului. Pentru determinarea componentei algale s-au prelevat probe din sursa de alimentare – pârâul Cuiejdel, din lac şi din sursa de evacuare, determinându-se astfel 6 grupe sistematice de alge: CYANOPHYTA, CHRYSOPHYTA, BACILLARIOPHYTA, PYRROPHYTA, CHLOROPHYTA, EUGLENOPHYTA, cu următoarele specii:
– CYANOPHYTA: Microcystis, pulverea, Oscillatoria sp.
– CHRYSOPHYTA: Spirulina laxissima, Chromulina sp., Chrysococcus rufescens,
– BACILLARIOPHYTA: Ochromonas sp., Kephyryon ovum, Mallomonas sp., Cyclotella comta, Cyclotella ocellata, Diatoma elongatum, Achnanthes affinis, Achnanthes minutissima
– PYRROPHYTA: Achnanthes sp., Navicula cryptocephala, Navicula sp., Cymbella microcephala, Cymbella tumida, Cymbella sp., Gomphonema olivaceum
– CHLOROPHYTA: Nitzschia palea, Nitzschia sp., Surirella ovata
– EUGLENOPHYTA: Chroomonas acuta, Chroomonas nordstedtii, Chroomonas minima, Chroomonas sp., Rhodomonas pusilla, Cryptomonas ovata, Cryptomonas marssonii, Cryptomonas sp., Gymnodinium sp., Peridinium cinctum, Glenodinium sp., Chlamydomonas sp., Pandorina morum, Chodatella sp., Chlorella vulgaris, Ankistrodesmus  bibraianum, Keratococcus sp., Scenedesmus acutus, Scenedesmus sp., Trachelomonas volvocina.
Structura algoflorei atestă faptul că acest lac este în formare, fiind la începutul evoluţiei biodiversităţii algale. Cyanoficeele au fost identificate în cantităţi semnificative în staţiile intrare lac, Baraj şi ieşire lac, fapt ce evidenţiază o relativă poluare datorată în principal influenţelor antropice. De asemenea, distribuţia grupelor de alge prezintă o fluctuaţie lunară foarte mare, astfel: în luna iulie predomină diatomeele (Bacillariophyta), iar algele din grupa Pyrrophyta au o dezvoltare importantă în luna august. Aceasta se explică prin schimbarea caracteristicilor generale ale ecosistemelor respective, chiar la intervale lunare, algele reprezentând un indicator sensibil al modificărilor mediului. Analiza algoflorei planctonice evidenţiază caracterul oligotrof al ecosistemului lacului, cu uşoară tendinţă spre mezotrofie. (Informaţii culese din Raportul de cercetare privind biodiversitatea zonei Lacului de Baraj Natural Cuiejdel, Staţiunea Biologică „Petre Jitariu” Piatra-Neamţ)
b.     Flora
Cunoaşterea florei cormofite este foarte necesară pentru studierea ecosistemelor naturale nou create. Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare aparţinând unui număr de 48 familii. Dintre specii, 5 sunt pteridofie, 2 gimnosperme şi 137 angiosperme. Spectrul bioformelor indică predominanţa netă a hemicriptofitelor – 46,0%, celelalte elemente fiind prezente în proporţii mai mici: megafanerofite – 5,8%, magafanerofite/microfanerofite – 2,2%, microfanerofite – 3,7%, nanofanerofite – 2,9%, camefite – 2,2%, hemicriptofite/geofite – 3,7%, geofite – 7,3%, geofite/helohidatofite – 4,5%, helohidatofite – 5,8%, helohidatofite/geofite – 1,4%, terofite anuale – 5,8%, terofite anuale/bianuale – 2,9%, terofite bianuale – 5,8%.
Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice – 47,2%, urmate de cele europene – 14,5%, europene-centrale – 5,0%, circumpolare – 13,0%, cosmopolite – 13,0%, adventive – 2,2%, atlantice/mediteraneene – 0,7%, carpato/balcanice – 2,2% şi cu un procent de 2,2% specii endemice.
Speciile de cormofite determinate în zona lacului de baraj natural Cuiejdel sunt: Fam. Equisetaceae, Fam. Athyriaceae, Fam. Aspidiaceae, Fam. Pinaceae, Salicaceae, Fam. Rosaceae, Fam. Grossulariaceae, Fam. Cruciferae, Fam. Violaceae, Fam. Lythraceae, Fam. Onagraceae, Fam. Umbelliferae, Fam. Pyrolaceae, Fam. Primulaceae, Coryllaceae, Fam. Leguminosae, Fam. Oleaceae, Betulaceae, Fam. Gentianaceae, Fam. Rubiaceae, Fam. Boraginaceae, Fam. Geraniaceae, Fam. Polygonaceae, Fam. Urticaceae, Fam. Fagaceae, Fam. Euphorbiaceae, Fam. Aceraceae, Fam. Callitrichaceae, Fam. Caryophyllaceae, Fam. Ranunculaceae, Fam. Balsaminaceae, Fam. Labiatae (Lamiaceae), Fam. Hypericaceae, Fam. Orchidaceae, Fam. Alismataceae, Fam. Potamogetonaceae, Fam. Liliaceae.
În raport cu reacţia solului se constată că 31,2% dintre specii sunt adaptate la o reacţie slab acido- neutrofilă, 26,1% din specii la o reacţie acido-neutrofilă, 4,3% acidofile, 2,2% neutro-bazifile, iar un procentaj foarte mare, de 36,2% sunt adaptate la variaţii largi ale reacţiei solului. (Informaţii culese din Raportul de cercetare privind biodiversitatea zonei Lacului de Baraj Natural Cuiejdel, Staţiunea Biologică „P.Jitariu” Piatra-Neamţ)
c.      Vegetaţia
Vegetaţia forestieră este dispusă sub formă de fâşii transversale pe lungimea lacului, fâşiile de făgete alternând cu cele de molid. Pe malul stâng s-a format o centură de specii caracteristice zăvoaielor sau pădurilor de amestec: Arinul Alb – Alnus incana, Paltinul – Acer pseudoplatanus, Plopul tremurător – Populus tremula, Salcia fragedă (Răchita) – Salix fragilis, Salcia căprească – Salix caprea, Bradul – Abies alba, Molidul – Picea abies, Carpenul – Carpinus betulus, Alunul – Corylus avellana, Frasinul – Fraxinus excelsior. În zona barajului se găsesc următoarele specii de arbori şi arbuşti: Soc – Sambucus nigra, Arin Negru – Alnus glutinosa, Frasin – Fraxinus excelsior, Paltin – Acer pseudoplatanus, Alun – Corylus avellana, Carpen – Carpinus betulus. Spre coada lacului există o mică pajişte formată din diverse graminee, leguminoase şi alte specii, iar în zona de mlaştină sunt instalate asociaţii palustre.
Tot în jurul barajului nou format, s-a creat un brâu compact cu plante acvatice şi palustre, aparţinând următoarelor asociaţii vegetale: Eleocharidetum palustris, Epilobio-Juncetum effusi (as. Juncus effusus et Ranunculus repens), Sparganietum erecti, Tussilaginetum farfarae, Trifolio repenti – Lolietum, Typhetum angustifoliae, Juncetum tenuis, Juncetum inflexi, Typhetum latifoliae, Schoenoplectetum lacustri, Scirpetum sylvatici, Potametum pectinati. (Informaţii culese din Raportul de cercetare privind biodiversitatea zonei Lacului de Baraj Natural Cuiejdel, Staţiunea Biologică „Petre Jitariu” Piatra-Neamţ)
6. Fauna de nevertebrate
Este reprezentată de o lume animală foarte variată, formată din viermi, moluşte, artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Fauna din zona lacului Cuiejdel este strâns legată de existenţa pădurii de conifere şi de foioase, a vegetaţiei specifice zăvoaielor şi a vegetaţiei palustre şi acvatice, care, alături de climă şi de relief asigură condiţii foarte variate atât pentru nevertebrate cât şi pentru vertebrate.
a. Zooplanctonul
În apa lacului predomină comunităţile faunistice zooplanctonice, alcătuite în special din crustacee de dimensiuni mici. Principalele specii identificate sunt: Asplachna priodonta, Bosmina longirostris, Pseudochydonus globosus, Acanthocyclops viridis, Eucyclops serrulatus, Keratella cochlearis, Polyarthra major, Polyarthra remota, Polyarthra vulgaris,  Polyarthra remota. Din punct de vedere al densităţii numerice, predomină grupa Rotatoria, urmată de  Copepoda şi Cladocera. În funcţie de structura calitativă a zooplanctonului, lacul natural Cuiejdel se încadrează în categoria de oligotrofie şi oligo-mezotrofie. (Informaţii culese din Raportul de cercetare privind biodiversitatea zonei Lacului de Baraj Natural Cuiejdel, Staţiunea Biologică „Petre Jitariu” Piatra-Neamţ)
b. Biotopul. Insectele
Reprezintă cel mai numeros grup de nevertebrate. Observaţiile şi colectările făcute asupra lor au evidenţiat specii din ordinele Odonata – Libeluile, Orthoptera – Greieri, cosaşi, lăcuste, Heteroptera – Ploşniţe, Hymenoptera – Viespii, albine, furnici, Coleoptera – Gândaci, Lepidoptera – Fluturi şi Diptera – Muşte, ţânţari.
Ordinul Odonata cuprinde un număr mare de libelule care trăiesc pe marginea lacului. Toate sunt carnivore răpitoare, unele prinzând prada în zbor (libelulidele), altele hrănindu-se cu afide şi cu alte insecte mici pe care le prind pe frunzele plantelor. Larvele lor trăiesc pe apă.
Ordinul Orthoptera este prezent printre ierburile de la margine lacului şi cuprinde numeroase specii, cele mai cunoscute fiind: Tettigonia viridissima L. (Cosaşul verde), Decticus verrucivorus L (Cosaşul).
Dipterele sunt şi ele bine reprezentate prin familiile: Tachinidae, Syrphidae, Calliporidae, Tabanidae, Asilidae, Bombyllidae.
Ordinul Heteroptera, al ploşniţelor, este prezent prin: Eurygaster maurus L. (Ploşniţa de câmp), Grophosoma lineatum L., Eurydema ornata L. (Ploşniţa roşie a verzei), Carpocoris baccarum L., Syromastes marginatus L., Gerris lacustris L., Gerris paludum F. (Informaţii culese din Raportul de cercetare privind biodiversitatea zonei Lacului de Baraj Natural Cuiejdel, Staţiunea Biologică „Petre Jitariu” Piatra-Neamţ)
7.     Fauna de vertebrate
Din categoria vertebratelor ecosistemului cercetat fac parte diferite specii de peşti, batracieni, reptile, păsări şi mamifere.
Pisciformes:
Clasa Osteichthyes (Peşti osoşi): 
Păstrăvul de munte – Salmo trutta fario L., Carasul – Carassius carassius L. Boişteanul – Phoxinus phoxinus L., Porcuşorul – Gobio gobio L.
Clasa Amphibia (Batrachia):
Ordinul Urodela (Amfibieni): Salamandra salamandra L.
Ordinul Anura (Broaşte): Broasca râioasă – Bufo viridis Laur., Broasca mare de lac – Rana ridibunda, Broasca roşie de pădure, broasca săritoare – Rana dalmatina Bon, Broasca roşie de munte – Rana temporaria L.
Clasa Reptilia:
Subordinul Lacertilia (Şopârle): Guşterul – Lacerta viridis Laur. Şopârla cenuşie – Lacerta agilis L. Şopârla de munte- Lacerta vivipara Jacq.
Subordinul Serpentes (Şerpi): Şarpele de casă – Natrix natrix L., Şarpele de apă – Natrix tessellata Laur.
Clasa Aves (Păsări):
Ordinul Falconiformes (Păsări răpitoare diurne): Acvila ţipătoare mică – Aquila pomarina Breh. Şorecarul comun – Buteo buteo L. Uliu porumbar – Accipiter gentilis L. Vânturelul Roşu – Falco tinnunculus L.
Ordinul Strigiformes (Bufniţe): Bufniţa – Bubo bubo L. Ciuful de pădure – Asio otus L. Cucuveaua – Athene noctua Scop. Huhurezul mare – Strix uralensis Pall. Huhurezul mic – Strix aluco L.
Ordinul Piciformes (Ciocănitori): Ciocănitoarea cu spate alb – Dendrocopos leucotos Bech., Ciocănitoarea neagră – Dryocopus martius L.
Ordinul Passeriformes – (Păsări ciripitoare): Corbul – Corvus corax L. Cioara griva – Corvus corone L., Coţofana – Pica pica L., Piţigoiul Mare – Parus major L., Piţogoiul de brădet – Parus ater L., Piţigoiul de munte – Parus montanus L., Mierla neagră – Turdus merula L., Cocoşarul – Turdus pilaris L., Codabatura albă – Motacilla alba L., Graurul – Sturnus vulgaris L., Forfecuţa – Loxia curvirostra L.
Clasa Mammalia (Mamifere): Ariciul – Erinaceus europaeus L., Chiţcanul de munte – Sorex alpinus Sch., Iepurele de câmp – Lepus europaeus Pall., Veveriţa – Sciurus vulgaris L., Şoarecele de pământ / de umbră – Microtus agrestis L., Mistreţul – Sus scropha L., Căprioara – Capreolus capreolus L., Vulpea – Vulpes vulpes L., Lupul – Canis lupus L., Pisica sălbatică – Felis silvestris Sch., Ursul brun – Ursus arctos L., Jderul de copac – Martes martes L. (Informaţii culese din Raportul de cercetare privind biodiversitatea zonei Lacului de Baraj Natural Cuiejdel, Staţiunea Biologică „Petre Jitariu” Piatra-Neamţ)

În loc de încheiere

Drumul pe care-l are de parcurs această transformare a zonei Lacului Cuiejdel este lung şi de durată. Derularea proiectului şi a investiţiei pentru mulţi dintre noi va fi şi dureroasă. Deocamdată ea a fost sistată din pricina crizei economice şi a obţinerii fondurilor. Ne mângâie nădejdea că Natura-mamă îşi va urma singură şi sigură cursul ei providenţial. Ea va şti şi îşi va oblădui, cum va crede de cuviinţă, tânărul ei ’pui’ – colţ de rai pe care l-a dăruit cu nemăsurata-i generozitate Munţilor Stânişoarei. Şi tot ea, deloc neputincioasă în faţa acţiunii omului, va şti şi-şi va obloji singură rănile. Iar pe noi, poate, ne va ierta când ne va vedea ochii plini de zâmbet şi faţa scăldată în inefabila bucurie:

Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel…!

Articol (re)publicat din revista
Invitaţie  în  Carpaţi,  Ianuarie 2010



13 thoughts on “Suntem contemporani cu Lacul Cuiejdel

  1. Miron Gabi

    Si eu am ajuns tot tarziu prin acea zona cu ajutorul varuluui meu care este un pescar bun din zona care are numele de Marius sau porecla este Riki.
    Super acest documentar scris .
    Ati surprins exact esenta acelui loc
    Felicitari

    Reply
  2. Cozmin

    Am ajuns pe acolo si eu tarziu prin 2009, a fost fascinant iar peisajele deosebite. Pacat ca multi dintre semenii nostri nu apreciaza aceste locatii si le distrug sistematic. E una din zonele care mi-au placut doar prin prezenta redusa a oamenilor. Documentul parcurs este plin de informatii utile si foarte bine pus la punct. Felicitari pentru munca depusa. O zi magica!

    Reply
  3. Ioan Gabriel

    Din pacate nu am fotografii…insa atat timp cat acest site va fi activ,exista sansa ca cineva sa vina cu fotografii mai vechi.
    Am o filmare din 1999,poate editez ceva,daca prezinta interes….
    Erau vreo 4 lacuri in aval pe vremea cand cautam lacul ,solitar,fara busola si Garmin.

    Reply
  4. Ioan Gabriel

    Material exceptional muncit-documentat-scris.
    Pentru cunoscatori.
    Am avut bucuria de a intalni lacul Cuiejdel prima data cred prin 1990…prin intermediul tatalui meu,iubitor de natura si culegator de bureti de toamna.
    Dupa aceea,din amintiri,am incercat sa refac traseul,solitar.
    Din a treia incercare abia,Lacul m-a lasat sa-l gasesc.
    Acum stiu exact ca ne despart exact 12.943km in linie dreapta..:)
    Viitorul nu suna insa deloc bine,si e extrem de limpede ca „proiectele” vor distruge sufletul locurilor si spiritul drumetilor…

    Reply
    1. Daniela

      Mulțumesc, Ioan Gabriel, pentru comentariu! Te invidiez la modul cel mai plăcut 🙂 Ești printre cei care au văzut lacul încă de la formarea lui și până în prezent. Ai avut cumva atunci ocazia sa faci niște fotografii? Ar fi interesantă o comparație ”ieri/azi”.
      Nici eu nu am nimerit lacul ‘din prima’ / în urmă cu mulți ani – și nu am găsit nici cel 3-4 lacuri de mici dimensiuni formate în aval, ci numai două. Mă gândesc la posibilitatea ca celelalte două să se fi colmatat între timp. Uite, că mi-ai dat o nouă temă de cercetare… 🙂

      Reply
  5. mihaela tomozei

    m-am bucurat f. mult citind acest documentar,aducându-mi aminte de anii 2000,cand mergeam la pescuit,cand drumul mi se patea fara sfarsit,dar reveneam de cate ori aveam ocazia.am petrecut si o noapte acolo,fara cort sau alte amenajari(putin cam periculos)si ma intreb ce va deveni cu noile proiecte.Domnul stie.felicitari Daniela si celor cu care cooperezi

    Reply
    1. Daniela

      Da, Mihaela, îmi amintesc peripețiile tale de la pescuit. Acum drumul e bătut bine de mașini, dar parcă amenajări în zonă nu aș vrea să văd…

      Reply
    1. Daniela

      Mulțumesc Remi! In toamna aceasta mi-am propus să ‘pândesc’ foioasele schimbându-și culoarea, așa că, sper să revin și cu alte fotografii.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.