Search
duminică 23 aprilie 2017
  • :
  • :

CEAHLĂUL – un munte de toponimii

Din când în când fiecare generaţie cerne din amintirile ei – Ceahlăul, Muntele sfânt, se întoarce acasă

Cu fiecare primăvară, traversând viroage peste jgheaburi fără nume şi din văgăuni neştiute, bătrâna Dochia îşi face simţită prezenţa, scuturându-şi pentru încă o dată, aşa cum o face de veacuri, cojoacele. Sihaştrii şi păstorii nu mai cuvântă astăzi nimănui – vântul uitării le-a culcat la pământ turmele pietroase. Doar stâncile îmbrăcate-n haine primăvăratice zâmbesc la mângâierea caldă a razelor de soare.
Cu fiecare stea care apune, pare că-l văd pe Bunţu Segal cum se stinge de dor, departe de ţară şi de muntele pe care l-a iubit toată viaţa… Pe doctorul Iacomi în văzduhul cu îngeri, printre legende, gustând din ceaunul cu ierburi fierte, gătite de pustnici ori lângă ciobanii doinind din fluier… Pe părintele Matasă călcând pământul într-o fluturare şi atingând norii cu dreapta sa pe care-o folosea pentru binecuvântare, pentru sfinţitul apelor şi pentru tremurul bătrâneţii…

Ceahlăul - Aerofotografie Tedy Budulan

Şi un fior mi-a învăluit sufletul şi mintea şi din tradiţia orală, din cutii prăfuite cu notiţe şi hârtii îngălbenite, din cărţi valoroase păstrate cu sfinţenie la căpătâi, lângă Ceaslov, din hărţi rare şi scrise într-o limbă parcă imposibilă, am adunat materialele mele pe care cu drag vi le împărtăşesc şi vouă.
Studiul toponimelor din zona Ceahlăului l-am abordat din punct de vedere antropologic, arheologic, istoric, etnografic şi lingvistic. În identificarea vechilor toponime şi ale pierdutelor cărări străbătute odinioară de sihaştri şi de ciobani, deosebit de utile mi-au fost, Harta Topografică Austro-Ungară din 1910, Harta Serviciului Geografic al Armatei din 1916, schiţele întocmite de generalul F.G. Bawr (1774) şi Hora von Otzellowitz (Ridicarea celor cinci ţinuturi, 1790), însemnări din notiţele doctorului Gheorghe Iacomi şi ale preotului Constantin Matasă. Informaţii preţioase despre schiturile din Ceahlău şi poziţionarea lor corectă – cum numai ciobanii de atunci puteau să le confirme existenţa – am cules din Harta Silvică a României din 1869, tipărită la Iaşi, litografiată la Partenie, dar şi din notele sigure date de C. Armăşescu, şeful centrului de exploatări forestiere al Domeniului Coroanei Bicaz, întocmite în perioada când I. Kalindero era Administratorul Domeniilor Coroanei din întreaga ţară. Articolele, într-o formă mult restrânsă, au fost semnate alături de dl. Dan Loghin şi publicate în revista Invitaţie în Carpaţi şi în forma actuală, în Revista Valea Muntelui. Fotografiile inserate fac parte atât din arhiva mea şi din colecţia personală, cât şi din galeria foto a tovarăşilor de munte – care mi-au dat acordul de a le include în următoarele mele articole.
Graiul viu din regiunea cercetată, cu însuşirile sale fonetice, morfologice şi lexicale a scos la iveală particularităţi arhaice şi populare, tipic moldoveneşti, cum ar fi trecerea lui ă neaccentuat la a accentuat (baiat, batrân) sau trecerea lui i neaccentuat la a (sahastru) şi a dat naştere unei nomenclaturi de topice pestriţe, complicate şi adesea amuzante (amiază / anează, seară / sară, piatră / chiatră, bine / ghini, jgheab / zghiab, imaş / nimaş).
Cercetând originea şi aria de răspândire a denumirilor de locuri în Masivul Ceahlău, am identificat toponimele, le-am grupat 4 (patru) categorii majore şi le-am dedicat articole distincte, pe care vă invit – cu un click pe link – să le citiţi în continuare:

1. Toponimia sihastră – răspândită în jumătatea NV-E  a masivului;

2. Toponimia păstorească – predominantă în partea sud-estică;

3. Toponimia daco-românească – prezentă în zona înaltă, în cea estică şi vestică.

4. Toponimia de legată de configuraţia terenului.

De la potecile călugărilor şi de la cărările ciobanilor, de la primele cioplaje la viitoarele marcaje, de la grotele sihaştrilor şi de la adăposturile oierilor la primele cabane, către Ceahlău s-au deschis noi drumuri pe sălbatica vale a Bistriţei: Drumul Neamţului, Drumul Plutaşilor, Drumul de Plai, Drumul lui Baciu, Drumul lui Vodă, Drumul Prinţului, care-au transformat Ceahlăul dintr-un munte al sihaştrilor şi al păstorilor într-un munte al turiştilor, cu primitoare cabane și sfinte mănăstiri, pe cât de bogat în trasee alpine, pe-atât de încărcat de istorii insolite.

Lectură plăcută!




4 thoughts on “CEAHLĂUL – un munte de toponimii

  1. Drumetul

    Superbe peisajele si in general natura muntilor din zona Moldovei. Pacat ca nu sunt atat de populare ca zone turistice, dar asta este si un avantaj pentru a nu pica victime ale civilizatiei (lipsei) oamenilor.

    Reply
  2. Masaj Delicios

    Salut,

    Iti urmaresc atenta post-urile de pe blog de ceva vreme. Imi place cum scrii, ma inspira! Asta m-a determinat sa-mi deschid si eu un Blog. Mi-ar face placere sa intru si eu in comunitatea voastra cu o tematica cel putin indrazneata. Incerc sa astern cuvintele intr-un mod cat mai savuros pe: http://delicii-masaj-erotic.blogspot.ro/
    Te invit sa facem schimb de link-uri in Blogrol. Asta daca iti place desigur cum scriu.
    Eu sunt la inceput dar sper ca vom fi prieteni pe viitor.
    Daca esti interesat contacteaza-ma la adresa: giuliadelicii@yahoo.com
    Daca esti pe Facebook acolo sunt si eu! Mi-ar face mare placere sa ma adaugi la prieteni. Adresa mea de Facebook este: https://www.facebook.com/giulia.delicii
    Eu am sa te urmaresc in continuare! Tine-o tot asa!

    Cu stima,
    Giulia Teodorescu.

    Reply
    1. Daniela Post author

      Mulţumesc că m-aţi lecturat – asta nu înseamnă că m-aţi şi „citit”… E limpede ca apa limpede că nu împărtăşim aceleaşi pasiuni.

      Reply
  3. Cosmin Cretzu

    De-a dreptul incredibile pozele, si chiar mi-as dori si eu sa ajung aici ! Este foarte important pentru mine sa ajung aici, cu toate ca nu dispun de acesti bani in acest moment.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.